Cele Patru Romane Clasice De Literatură Chineză
Pictura ilustrând o scenă din călătoria clasică chineză spre vest | Foto © Rolf Müller / WikiCommons
Datând din dinastiile Ming și Qing, aceste patru romane sunt fundalul culturii literare chineze. Influența lor sa răspândit în Asia pentru a informa elemente de mitologie japoneză, coreeană și sud-est-asiatică. Scrierea și diseminarea acestor patru lucrări au marcat apariția formei noi în China ca o contrapondere la opere mai filosofice și poetice mai rafinate. Forma mai expansivă a romanului a permis o sinteză a istoricului și a mitologiei, dezvoltându-se, de asemenea, pe mai multe linii narative mai accesibile. Aceste lucrări au marcat astfel o democratizare limitată, dar notabilă, a literaturii, care este probabil cea mai evidentă în utilizarea lor de chineză vernaculară, mai degrabă decât chinezii clasici care au dominat anterior. Aceste patru lucrări au dezvăluit, de asemenea, potențialul romanului de a îmbrățișa o multitudine de perspective și de a permite ironia; autorii au permis scrierea unor critici anterioare suprimate asupra ordinii de guvernământ, exprimând, de asemenea, marea mulțime de voci care alcătuiau populația chineză.
Lu Zhishen, Marja de apă 2 | ©
Marginea apei
Publicată în secolul al XIV-lea, Marja de apă a fost primul dintre cele patru romane clasice care au fost lansate și a introdus forma și stilul vernacular pe care ceilalți l- la. Titlul a fost tradus în mai multe moduri, inclusiv ca Proscrișii din Marsh, Tale of the Marshes, Toți Bărbații sunt Frați, Bărbați ai Marselor sau Pietrele de pe Muntele Liang , iar în timp ce îndoielile persistă peste identitatea autorului, îi atribuie cel mai mult lui Shi Nai'an, un scriitor din Suzhou. Romanul este stabilit în dinastia Song și descrie un grup de bandiți care, în cele din urmă, continuă să servească Împăratul pentru a lupta împotriva invadatorilor străini. Ea se baza pe povestea vieții personale a ilegatului Song Jiang, care a fost învinsă de Împărat în secolul al XII-lea, și a cărui bandă de 36 de bandiți a venit să populeze povestiri folclorice în toată China. Aceste povestiri folclorice au generat o mitologie în jurul Song Jiang, care a condus la diferite adaptări dramatice și retellings imprimate. Acești precursori vor continua să informeze Marja de Apă , care a condensat și a sintetizat diversele povești care au izbucnit în jurul povestii Song Jiang. Unii au atribuit succesul marja de apă reprezentării sale ironice a nemulțumirilor comune împotriva claselor conducătoare. Explicația sa de răzvrătire a ilegalei a fost afectată de resentimentele deținute de mulți în timpul dinastiei Ming, iar romanul a fost într-adevăr interzis într-o perioadă de timp pentru potențialul său de promovare a dezorientării. Romanul a continuat să facă obiectul numeroaselor adaptări moderne și a continuat să aibă relevanță contemporană în povestea sa protopopică de rebeliune, represiune și subordonare. Din călătoria spre vest de Wu Cheng'en | © WikiCommons
Călătoria spre Vest
Poate că cel mai influent dintre cele patru romane clasice ale literaturii chinezești și, cu siguranță, cele mai cunoscute dincolo de frontierele Chinei,
Journey to the West secol de Wu Cheng'en. Acesta descrie pelerinajul călugărului buddhist Xuanzang în India, iar călătoriile sale prin provinciile occidentale din China, însoțite de cei trei ucenici ai săi. În timp ce cadrul acestei povestiri se bazează pe budism, romanul se bazează pe o serie de povești și mitologii populare chinezești, precum și panteismul și taoismul, pentru a-și crea operele fantastice de personaje și creaturi. Aceste creaturi includ diferiți demoni pe care îi întâlnește Xuanzang de-a lungul călătoriilor sale și o varietate de spirite animale care își asumă o formă umană. Această din urmă categorie include cei trei ucenici, caracterizați ca o maimuță, un porc și un râu, și care sunt legați de Xuanzang în timp ce încearcă să ispășească păcatele din trecut. O traducere engleză timpurie și parțială Journey to the West de Arthur Waley a fost numit Monkey și sa axat pe exploatarea acestui caracter, lucru care a fost și cazul multor adaptări ulterioare. Călătoria spre Vest a fost un exemplu timpuriu al genului Shenmo, care încorporează o serie de ficțiune fantastică concentrându-se pe exploatările zeilor sau demonilor și a fost foarte proeminentă în creșterea literaturii chinezești vernaculare în timpul dinastiei Ming, ca populație seculară povești au fost scrise și difuzate pentru prima dată. Călătoria spre Vest a fost cel mai celebru exemplu al lui Shenmo și rămâne omniprezent în China, într-o mare varietate de adaptări. Continuarea relevanței romanelor este o reflectare a calităților lor paradigmatice, ca și în cazul miturilor grecești ale lui Homer, a pus pentru prima dată miturile antice ale culturii chinezești și rămâne un depozit pentru acele mituri chiar și astăzi. Jurământul Piata de piersic | © Romantismul celor Trei Regate
Un roman istoric care povestește intriga politică și înșelăciunea din istoria chinezilor, Romance of the Three Kingdoms, combinând istoria, legenda și mitologia, pentru a spune povestea tumultoasă a acestei eră. Această poveste epică a fost scrisă de Luo Guanzhong și încorporează sute de personaje, țesând o multitudine de linii complicate în descrierea dezintegrării unei China unificată în trei regate războinice, cele trei state Cao Wei, Shu Han și Wu de Est; eventuala lor reconciliere și unificare. Romantismul celor Trei Regate rămâne extrem de popular în China și a avut o influență profundă asupra identității naționale, deoarece ea dramatizează unul dintre miturile fundamentale ale națiunii; cea a dezintegrării și a unirii. Credința în natura ciclică a istoriei este exprimată succint în linia de deschidere a romanului: "Este un adevărat truism al acestei lumi că orice lucru divizat îndelung se va uni cu siguranță și orice lucru unificat de mult va fi cu siguranță divizat". Complexitatea lumii politice pe care o descrie, precum și lungimea și densitatea ei epică pot face o provocare citirea
Romance of the Three Kingdoms
. Totuși, rămâne o lucrare unică, care informează astăzi evenimentul conștiinței politice chineze într-un mod care rivalizează locul lui Shakespeare în identitatea engleză. O pagină a romanului "Visul Camerei Roșii" | © WikiCommons Visul Camerei Roșii
Scris la mijlocul secolului al XVIII-lea în timpul dinastiei Qing,
Visul Camerei Roșii
a fost ultimul dintre cele patru mari romane ale literaturii chineze pentru a câștiga proeminența . Este o lucrare semi-autobiografică care se concentrează asupra decăderii financiare și morale a familiei autorului Cao Xueqin și, prin extensie, a dinastiei Qing. Recunoscută pentru frumusețea și inovația formală, Dream of the Red Chamber a dat naștere unui domeniu științific propriu, "Redologia", care este încă un subiect academic înfloritor în China. Romanul este mult mai nuanțat și mai precis decât colegii săi clasici și oferă o interpretare incredibil de detaliată a vieții aristocrației chineze din secolul al XVIII-lea, acordând o atenție deosebită complexității convențiilor sociale din această lume ezoterică. Astfel, romanul este un depozit pentru cei interesați de cultura chineză, oferind cititorilor o perspectivă asupra lumii religioase, sociale și politice a Chinei superioare. De asemenea, oferă o perspectivă asupra unei game largi de aspecte ale culturii chineze, de la medicină la mitologie și artă, toate acestea continuând să informeze cultura contemporană din China.
